În februarie 2026, Parlamentul European a adoptat oficial rezoluția intituală „Abordarea lanțurilor de subcontractare și rolul intermediarilor în vederea protejării drepturilor lucrătorilor”. Acest raport din proprie inițiativă este un semnal politic major, deoarece va trasa direcția viitoarelor propuneri legislative ale Comisiei Europene, respectiv Pachetul de Mobilitate Echitabilă (Fair Mobility Package) și Actul privind Locurile de Muncă de Calitate (Quality Jobs Act), programate pentru acest an.
Context: Cum a fost evitată blocarea logisticii
Miza acestui vot a fost uriașă pentru sectorul de transport și logistică. În fazele inițiale ale dezbaterilor din Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), propunerea inițiată de europarlamentarul suedez Johan Danielsson (S&D) a stârnit îngrijorări majore în industrie. Aceasta solicita introducerea unei limite stricte la nivelul UE, de maximum două verigi (două niveluri) în lanțurile de subcontractare.
O astfel de măsură administrativă ar fi blocat flexibilitatea operațională a transportatorilor și ar fi afectat grav IMM-urile care depind de accesul la piețe complexe prin intermediul rețelelor de subcontractare.
Datorită eforturilor intense de reprezentare ale asociațiilor de profil (precum CLECAT), această limitare numerică strictă a fost eliminată din textul final adoptat. Parlamentul a recunoscut explicit că subcontractarea nu este o problemă în sine, ci un element esențial care aduce expertiză specializată și flexibilitate economiei europene.
Principalele măsuri din textul adoptat
În locul restricțiilor numerice, rezoluția aprobată în februarie 2026 se concentrează pe mecanisme de transparență, răspundere și conformare:
- Răspunderea solidară: Se reafirmă importanța aplicării stricte a răspunderii contractuale de-a lungul întregului lanț pentru a garanta respectarea standardelor de muncă și siguranță.
- Combaterea „subcontractării financiare”: Sunt vizate practicile în care contractorul principal nu efectuează nicio activitate substanțială, acționând doar ca o agenție de intermediere. Parlamentul cere ca firmele principale să execute o parte definită din contract.
- Sectoare cu risc ridicat: Transporturile și logistica rămân menționate ca sectoare sensibile la riscuri de exploatare. Acest lucru poate duce la controale mai stricte în viitor.
- Consolidarea controalelor: Se solicită extinderea puterilor Autorității Europene a Muncii (ELA), îmbunătățirea inspecțiilor transfrontaliere și digitalizarea datelor prin sisteme precum ESSPASS.
Poziția industriei
Rezoluția finală reprezintă un compromis rezonabil. Ea demonstrează că viitoarele reglementări europene trebuie să prioritizeze aplicarea eficientă a regulilor actuale (cum sunt cele din Pachetul de Mobilitate din transporturi) și să evite suprareglementarea sau birocrația inutilă care ar sufoca IMM-urile.
În sectorul logisticii, subcontractarea este o caracteristică esențială și legitimă a lanțurilor de aprovizionare moderne. Aceasta permite specializarea, acoperirea regională, flexibilitatea, capacitatea de reacție la crize și participarea IMM-urilor la rețele de transport și logistică din ce în ce mai complexe. Prin urmare, orice inițiativă politică viitoare ar trebui să facă o distincție atentă între practicile abuzive și modelele de afaceri legitime.
Evaluarea preliminară a CLECAT este că principala provocare nu constă în subcontractarea în sine, ci în asigurarea aplicării eficiente și consecvente a legislației sociale, a muncii, a contractelor și a transporturilor existente în toate statele membre. Prin urmare, orice discuție politică viitoare ar trebui să fie bazată pe dovezi și să evite măsurile care ar putea submina în mod neintenționat eficiența și reziliența lanțurilor de aprovizionare europene.
Ce înseamnă acest lucru pentru companiile din România?
Pentru piața de transport din România, respingerea propunerii Danielsson reprezintă momentan o victorie crucială, dar care vine la pachet cu o monitorizare mult mai strictă:
- Protejarea IMM-urilor românești: O limitare la două niveluri ar fi eliminat de pe piață sute de mici transportatori români care își securizează cursele prin intermediari sau case de expediții mari. Modelul actual de business rămâne funcțional.
- Presiune pe răspunderea solidară: Companiile din România care subcontractează vor deveni mult mai responsabile pentru acțiunile partenerilor lor. Va fi necesară o verificare riguroasă a contractelor pentru a asigura respectarea standardelor de muncă și siguranță.
- Controale transfrontaliere intense: Transporturile rămân clasificate ca „sector cu risc”. Se preconizează o creștere a controalelor din partea Autorității Europene a Muncii (ELA), inclusiv prin digitalizarea datelor prin sistemul ESSPASS.
Concluzie: Industria a reușit să evite suprareglementarea birocratică, însă companiile românești trebuie să anticipeze controale mai stricte axate pe transparență și conformitate contractuală.
Sondaj recent al Comisiei Europene care examinează lanțurile de subcontractare
CLECAT a fost recent informată despre un sondaj al Comisiei Europene care examinează lanțurile de subcontractare, drepturile lucrătorilor, standardele de muncă și condițiile de muncă. Chestionarul face parte din activitatea continuă a Comisiei privind locurile de muncă de calitate și mobilitatea echitabilă și pare să aibă ca scop colectarea de dovezi privind funcționarea acordurilor de subcontractare în diferite sectoare economice.
Deși CLECAT nu a fost invitată direct să participe la această consultare, a fost alertată cu privire la sondaj de către părțile interesate care au urmărit îndeaproape problema. Având în vedere implicațiile potențiale pentru operațiunile de expediere de mărfuri, transport și logistică, asociația europeană consideră că este important să evalueze inițiativa și să analizeze dacă și cum ar trebui să reacționeze sectorul.
Studiul se concentrează pe o gamă largă de aspecte, inclusiv:
- Standardele de muncă și condițiile de muncă în lanțurile de subcontractare;
- Mecanisme de răspundere pentru contractori și subcontractanți;
- Obligațiile de diligență necesară și monitorizarea conformității;
- Responsabilitățile în materie de sănătate și securitate în muncă (SSM);
- Inspecții specifice și măsuri de aplicare a legii;
- Rolul autorităților naționale și al Autorității Europene a Muncii.
Deși sondajul este prezentat ca un exercițiu de informare, natura mai multor întrebări sugerează explorarea de către Comisia Europeană a posibilelor opțiuni de politică care ar putea contribui la inițiativele viitoare, inclusiv viitorul Pachet de Mobilitate Echitabilă și Agenda pentru Locuri de Muncă de Calitate, așteptate în timpul acestui mandat.
Printre măsurile menționate sau testate în chestionar se numără:
- Obligații extinse de due diligence în cadrul lanțurilor de subcontractare;
- Diferite forme de răspundere a contractanților, inclusiv răspunderea subsidiară directă, precum și răspunderea solidară;
- Obligații suplimentare referitoare la coordonarea SSM;
- Cerințe sporite de îndrumare și monitorizare;
- Inspecții specifice și activități de aplicare a legii sporite în așa-numitele sectoare cu risc ridicat; și
- Acțiuni viitoare potențiale referitoare la structurile de subcontractare și standardele de muncă.
Sondajul pare să pornească de la premisa că subcontractarea poate crea riscuri pentru drepturile lucrătorilor și standardele de muncă. Deși CLECAT recunoaște pe deplin necesitatea de a aborda condițiile de muncă precare, dumpingul social, activitățile independente fictive și alte practici abuzive oriunde acestea apar, este la fel de important să se sublinieze că subcontractarea în sine nu este în sine problematică.
Sursa: USER
