Contractul: legea partilor semnatare

General |  01-Feb-2012

Contractul = legea partilor
Principiul fortei obligatorii a actului juridic – pacta sunt servanda


Pornind de la prevederile art. 969 alin. 1 Cod Civil (din 1864) – ”Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”, in literatura de specialitate principiul fortei obligatorii a actului juridic a fost explicat a fi acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic legal incheiat se impune semnatarilor intocmai ca legea. Sau, cu alte cuvinte, actul juridic incheiat legal este obligatoriu si nu faculativ.

Desi au trecut apoape 150 de ani de la primul Cod Civil, prin noul Cod Civil (intrat in vigoare la 1.10.2011) se pastreaza esenta acestuia. Astfel, in art. 1270 - forta obligatorie a contractului - se mentioneaza: ”contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante”.

Fundamentele principiului fortei obligatorii a actului juridic incheiat legal il constituie nevoia de a asigura stabilitatea si siguranta raporturilor juridice create de respectivul act juridic si nevoia morala de respectare a cuvantului dat.

Referitor la ”puterea de lege” a contractul legal incheiat, nu trebuie sa intelegem ca, intre acesta si lege este o egalitate deplina. Sintagma ”putere de lege” a fost folosita in Codul civil in sens metaforic, raporta la partile semnatare. Astfel, legea are un caracter general valabil (intreaga societate) iar contractul are un caracter individual (partile semnatare). De asemenea, partile semnatare ale contractului, pot modifica de comun acord clauzele acestuia, pe cand, in cazul legii, aceasta poate fi modificata doar de legiuitor.

Asa cum suntem obisnuiti, de la regula exista si exceptii.

In doctina dar si in practica au fost reliefate cateva exceptii in care contractul legal incheiat inceteaza inainte de termen, ca urmare a disparitiei unui element al sau. De asemenea au fost reliefate si cazuri de exdindere a fortei obligatorii cum ar fi cele de prelungire a efectelor contractului, prin efectul legii, peste termenul stabilit de parti, prelungirea efectelor contractului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii si revizuirea efectelor contractului din cauza ruperii echilibrului contractual in schimbarea imprejurarilor avute in vedere de partile semnatare cu ocazia incheierii contractului (teoria impreviziunii).

Observatie: chiar daca un contract (chiar cu o alta denumire cum ar fi cea de ”comanda de transport”) nu este o ”lege” in sens larg, ea este o ”lege” pentru partile semnatare si trebuie respectata intocmai cum a fost acceptata prin semnatura. Nerespectarea contractului legal intocmit si semnat atrage consecinte nu numai morale ci si pecuniare (in bani) de natura a obliga partile semnatare de a citi cu mare atentie TOATE clauzele (chiar si randurile scrise marunt, cu litere foarte mici si chiar partial lizibile) inainte de semnare. Dupa acceptarea acestor clauze, doar cele ilegale mai pot face obiectul unei cenzuri a instantelor judecatoresti, restul trebuind a fi indeplinite intocmai cum au fost mentionate in documentul semnat.

Foarte important de retinut este faptul ca, o clauza ilegala, desi este mentionata in contractul legal incheiat, ramane ilegala si nu trebuie respectata. Dificultatea apare atunci cand o parte solicita respectarea clauzei ilegale iar cealalta parte refuza. Solutionarea litigiului se va face, daca nu este posibil pe cale amiabila, prin instantele judecatoresti. Aceasta situatie implica costuri: timp, bani, nervi. Din acest motiv recomand mare atentie atat la momentul negocierii contractelor, cat si la momentul incheierii acestora pentru a se evita existenta unor clauze ilegale in contractele intocmite.


Pentru BursaTransport.com
avocat George Iacob-Anca
Iacob-Anca & Asociatii SCA

Contractul: legea partilor semnatare
Formular asistenta