Orice profesionist din domeniul transporturilor rutiere știe că un control ISCTR în trafic poate fi o experiență cu consecințe importante pentru activitatea sa. Fie că este vorba despre verificarea timpilor de conducere sau despre cântărirea mărfii sau altele, mizele financiare si profesionale sunt însemnate. In acest context, legislația in domeniu nu este doar un instrument de sancționare, ci și un set de reguli care, dacă sunt bine înțelese si respectate, pot deveni principalul mijloc de apărare al unui transportator.
PROCESUL-VERBAL DE CONTRAVENȚIE ESTE LOVIT DE NULITATE DACĂ NU SUNT RESPECTATE REGULILE DE CONTROL – Pentru ca un control efectuat de ISCTR sa fie legal, acesta trebuie să respecte pași stricți, prevăzuți de normele metodologice incidente (cum este Ordinul MTI nr. 1.090/2024 s.a.). Dacă inspectorii nu respectă spre exemplu locațiile autorizate pentru oprire sau condițiile de siguranță, validitatea întregului control poate fi pusă sub semnul întrebării.
Cele mai frecvente sancțiuni sunt în zona masei maxime admise și a datelor înregistrate de tahograf. Este esențial să știți că există o diferență între o eroare tehnică și o încălcare voită a legii. Strategia de apărare într-un eventual proces începe chiar din momentul controlului, prin utilizarea corectă a datelor tehnice și prin raportarea la standardele europene (precum Regulamentul CE nr. 561/2006). O simplă neconcordanță la cântărire sau o eroare de interpretare a datelor tahograf poate face diferența între o amendă validă si achitată și una anulată în instanță.
Exemple din practică:
- ISCTR a însumat greșit timpii de condus si a considerat încălcata regula privind pauzele:
“petentul nu a avut nicio perioadă continuă de conducere mai mare de 4 ore, intimata adiţionând greşit perioada de conducere anterioară pauzei de 31 minute de la ora 13.34, deoarece această perioadă evident că este separată de următoarele de o pauză. Ori regula invocată de intimată este aceea că, după o perioada de 4 ore şi jumătate de condus, şoferul trebuie să facă o pauză de minim 45 minute, situaţie care nu se regăseşte în starea de fapt, cum s-a arătat anterior, petentul neefectuând pe parcursul zilei de 02.10.2020 o perioadă de conducere de 4 ore şi jumătate. În consecinţă, instanţa apreciază că petentul nu a depăşit perioadele maxime de conducere, motiv pentru care va admite plângerea şi va anula procesul verbal contestat”. (Sentinta nr. 6614/2021 din 15-iul-2021, Judecatoria Brasov)
- ISCTR nu a descris clar locația unde s-a efectuat oprirea in contextul regulii potrivit căreia aceasta se face doar in locurile evidențiate in graficul de circulație
“nu există probe clare din care să rezulte că petentul a oprit microbuzul într-un loc neprevăzut în graficul de circulaţie. Astfel, se impunea mai întâi o descriere concretă a locului opririi, iar apoi determinarea faptului că acel loc, concret descris, nu se regăseşte în graficul de circulaţie. În lipsă acestor elemente, nu se poate determina că locul în care a oprit petentul nu era prevăzut în graficul de circulaţie, iar această situaţie de îndoială profită petentului conform principiului in dubio pro reo". (Sentinta nr. 7/2020 din 07-ian-2020, Judecatoria Alexandria).
CONTESTAREA AMENZII - Orice proces-verbal trebuie să conțină elemente obligatorii, iar lipsa acestora sau refuzul inspectorului de a consemna obiecțiunile șoferului pot duce la nulitatea documentului (OG nr. 2/2001). În plus, jurisprudența actuală, națională si europeana, tinde să protejeze transportatorii în fața unor interpretări prea rigide sau eronate ale autorităților.
Spre exemplu, lipsa oricăreia dintre mențiunile referitoare la numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal al acestuia sau, în cazul persoanelor juridice, lipsa denumirii și a sediului, atrage nulitatea absoluta a documentului. Aceeași sancțiune se aplică și în cazul în care din procesul-verbal lipsesc descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia sau semnătura agentului constatator. Nulitatea absoluta poate fi constatată de către instanță chiar și din oficiu, fără a fi necesară demonstrarea unui prejudiciu specific, cu condiția formulării unei plângeri contravenționale, evident.
Plângerea contravențională se depune în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită fapta sau la judecătoria unde își are sediul/domiciliul contravenientul.
CONCLUZII
Înțelegerea propriilor drepturi și a obligațiilor pe care le au inspectorii transformă o situație critică într-un proces gestionabil. O strategie de apărare realistă, bazată pe dovezi clare și pe dispozițiile legii, este cea mai bună investiție pentru siguranța activității de transport.
Avocat Ciucă Marius Florin
