Limitele raspunderii in Politele de asigurare CMR si a Caselor de expeditie

Informari |  25-Jul-2023

LIMITELE RĂSPUNDERII 
TRANSPORTATORULUI PENTRU MĂRFURILE TRANSPORTATE CU VEHICULE RUTIERE (CMR) / ORGANIZATORULUI ACTIVITATII DE TRANSPORTURI (CASELOR DE EXPEDITIE)
IN CONTRACTELE DE ASIGURARE

 

Transportatorii si Casele de expeditie (intermediarii – organizatori ai activitatii de transport) raspund fiecare din punct de vedere juridic pentru activitatile pe care le presteaza, raspunderile acestora avand elemente comune si diferente, deopotriva. Cert este ca, pentru a-si asigura raspundererea, ambele categorii trebuie sa incheie contracte de asigurare specifice cu societatile de asigurari. 

 

Este binecunoscut faptul ca Conventia CMR ("Convenţia privind contractul pentru transportul internaţional de mărfuri pe şosele") si alte acte normative in domeniu, prevad ca transportatorul este raspunzator pentru pierderea totală sau parţială a mărfurilor sau pentru avarierea acestora, produse între momentul primirii mărfurilor pentru transport şi cel al predării acestora, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare. 

 

Exista si cazuri in care transportatorul nu poate fi tras la raspundere. Astfel, transportatorul este scutit de această răspundere atunci cand NU are vreo culpa si implicare in producerea evenimentului. Mai exact, transportatorul nu raspunde dacă pierderea mărfurilor, avarierea acestora sau depăşirea termenului de livrare a avut drept cauză o culpă a persoanei care are dreptul să dispună de marfă, un ordin al acesteia nerezultând dintr-o culpă a transportatorului, un viciu propriu al mărfii sau circumstanţe pe care transportatorul nu putea să le evite şi ale căror consecinţe nu le putea preveni.

 

Transportatorul este raspunzator si atunci cand evenimentul s-a produs din cauza defectiunii vehiculului personal sau inchiriat. Asadar, defecţiunea vehiculului pe care-l foloseşte pentru efectuarea transportului sau culpa persoanei de la care a închiriat vehiculul acesteia NU pot fi invocate pentru ca transportatorul sa fie exonerat de raspundere. 

 

In general, cu titlu de exemplu, aratam ca transportatorul NU raspunde dacă pierderea sau avaria rezultă din a) utilizarea de vehicule descoperite, fără prelate, dacă acest mod de utilizare a fost convenit şi menţionat în CMR; b) lipsa sau defecţiunea ambalajului pentru mărfurile expuse prin felul lor la stricăciuni sau avarieri, când aceste mărfuri nu sunt ambalate sau sunt rău ambalate; c) manipularea, încărcarea, stivuirea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar sau de către persoane care acţionează în contul expeditorului sau destinatarului; d) natura unor mărfuri expuse, datorită cauzelor inerente însăşi naturii lor, fie la pierdere totală sau parţială, fie la avarie în special prin spargere, rugină, deteriorare internă şi spontană, uscare, curgere, pierdere normală sau prin acţiunea insectelor sau a rozătoarelor; e) insuficienţa sau imperfecţiunea marcajelor sau a numerelor coletelor; f) transportul de animale vii. Oricum, pentru a va asigura ca nu raspundeti pentru aceste riscuri, trebuie sa verificati includerea lor expresa in contractul de asigurare intrucat, asa cum veti vedea mai jos, majoritatea unor astfel de evenimente nu sunt asigurate prin contractele de asigurare.

 

In vederea asigurarii acestei raspunderi prevazute de lege, transportatorii incheie Contracte de asigurare cu societati de asigurare. Aceste contracte cuprind de fapt mai multe documente: Poliţa de Asigurare, Cererea de asigurare, Condiţiile generale de Asigurare, Clauzele Suplimentare, în cazul în care sunt menţionate în mod expres în poliţă, Anexe, Actele Declarative/Adiţionale şi alte înţelegeri scrise, semnate de părţi.

 

Toate aceste acte trebuie analizate cu atentie si intelese atunci cand sunt semnate, intrucat cuprind particularitati si explicatii suplimentare fata de lege, astfel incat transportatorul sa fie in cunostinta de cauza cu privire la limitele raspunderii, adica in concret sa cunoasca situatiile in care va fi despagubit de catre asigurator sau cand nu va beneficia de despagubire.

 

Prioritar, pentru a beneficia de asigurare, trebuie ca transportatorul sa fi incheiat un contract valabil de transport rutier de mărfuri si sa se asigure ca transportul in cauza a fost efectuat cu vehiculul adecvat, convenit în CMR.  

 

In general, contractele de asigurari contin o serie de cazuri in care NU se acorda despagubiri pe care trebuie sa le cunoasteti si sa vi le asumati la incheierea asigurarii. Cu titlu de exemplu, enumeram mai jos cateva dintre aceste cazuri:  

-    daune produse de operaţiuni militare în timp de război sau pricinuite de măsuri de război, greve civile, greve patronale, tulburări civile, acţiuni duşmănoase ale unor grupuri de persoane răuvoitoare sau persoane ce acţionează în legătură cu organizaţii politice şi altele asemănătoare; 
-    daune în legătură cu contaminări radioactive sau efectele ale exploziei atomice s.a.; 
-    poluarea produsă de revărsarea conținutului din cisterna vehiculelor rutiere;
-    daunele datorate depăşirii termenului de livrare din cauze neimputabile asiguratului (exemplificativ, dar nu limitativ: staţionări în vamă, defectiuni ale sistemelor electronice vamale, situații în care drumul este blocat din motive de forță majoră sau caz fortuit și pe acel segment este imposibilă întoarcerea sau redirecționarea pe rute ocolitoare etc.); 
-    consecințele penale sau administrative ale faptelor asiguratului, angajaților și prepușilor acestuia sau ale altor persoane pentru care asiguratul răspunde, inclusiv amenzi de orice fel și/sau cheltuieli penale; 
-    consecințele declaraţiilor false sau infracţiunilor legate de normele legale de import, export, tranzit, traficul devizelor, vamă; 
-    confiscarea, sechestrarea, exproprierea, naționalizarea, rechiziționarea, ridicarea sau reţinerea mărfurilor transportate sau a vehiculului, cu orice titlu de către un guvern, o autoritate sau putere; 
-    daune cauzate, produse sau agravate direct sau indirect de sau ca o consecință a oricărei forme de sechestru, cauţiune s.a.; 
-    daunele în legatură cu insolvabilitatea, falimentul/bancruta, lichidarea sau incapacitatea de plată a asiguratului; 
-    daunele produse de un caz de forță majoră.

 

Mai departe, cu toate ca Convenția CMR stabileste scutirile de la raspundere asa cum am aratat mai sus, este important de retinut ca in general societatile de asigurari NU acorda despagubiri pentru acele evenimente si nu numai, cum ar fi : 
-    daunele datorate comportării necorespunzătoare intenționate a asiguratului - transportatorului sau a împuterniciţilor acestuia, a persoanelor însărcinate cu conducerea sau însoţirea vehiculului, a angajaţilor; 
-    daune cauzate, produse sau agravate, direct sau indirect de sau ca o consecinţă a nerespectarii embargoului, contrabandei, comerţului prohibit sau clandestin, confiscare; 
-    daunele produse în timpul manipulării, încărcarii, stivuirii sau descărcării mărfii de către angajati; 
-    daunele datorate stivuirii şi/sau ambalării necorespunzătoare;
-    daune rezultând din nerespectarea restricţiilor de greutate sau gabarit; 
-    cheltuieli făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea bunurilor, în comparaţie cu starea lor dinaintea producerii evenimentului asigurat, cele pentru repararea unor avarii produse de cauze necuprinse în asigurare şi nici cele pentru recondiţionări sau restaurări nereuşit; 
-    furtul de marfă din vehiculele rutiere; 
-    daunele provocate containerelor pe timpul transportului; 
-  pierderile de calitate ale mărfurilor în urma deprecierii parţiale sau totale a mărfurilor perisabile, transportate cu vehicule specializate dotate cu instalaţii frigorifice, ca urmare a funcţionării defectuoase, insuficiente sau opririi acestor instalaţii; 
-    poluarea conţinutului cisternelor ce poate determina, ca urmare a amestecării sau a schimbării gustului şi/sau a mirosului, fie o depreciere a conţinutului, fie cheltuieli pentru readucerea în stare normală a mărfurilor transportate; 
-   daune indirecte, cum ar fi pierderi de interes, diferenţe de curs sau scăderi de preţuri ale mărfurilor, pierderi prin nefolosirea sau exploatarea lor; 
-    daune cauzate de influenţa temperaturii atmosferice asupra mărfurilor transportate; 
-  daune provocate de evenimente naturale (furtună, grindină, alunecare de teren, cutremur, trăsnet, alunecare de teren, inundație, polei, ceață și altele asemenea); 
-    poluare și/sau contaminare a mărfurilor transportate;
-    daune cauzate distrugerea mărfurilor prin pătrunderea de persoane neautorizate în vehicul; 
-   daune produse din cauză că expeditorul nu a menţionat în documentele de transport şi pe ambalaje, particularităţile specifice produselor, care reclamau anumite măsuri de precauţie pe timpul transportului (mod de ancorare și fixare a mărfurilor, stivuire, plasament în spatiul de încărcare, mod de amarare, suprapunere etc.); 
- neducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate prin contractul de transport ca urmare a încetării/suspendării activității transportatorului din orice cauză, precum și prejudiciile produse ca urmare a renunțării la prestarea serviciilor;
- daunele produse în timpul transportului mărfurilor considerate periculoase conform legilor și reglementărilor în vigoare ;
-    daunele produse mărfurilor în timpul transporturilor în cabotaj. 

 

Totodata, trebuie sa aveti in vedere ca deseori asigurătorul NU acordă despăgubiri pentru daune produse în următoarele situaţii: 
- dacă autovehiculele cu capacitate proprie de încărcare nu erau conduse de un angajat al transportatorului sau, în cazul remorcilor și semiremorcilor, dacă autotractorul sau autovehiculul cu capacitate de încărcare proprie care le tracta nu era condus de un salariat; 
- Asiguratul/prepusul/salariatul Asiguratului care conducea vehiculul sau autotractorul în momentul producerii daunei (în cazul producerii acesteia în timpul mersului) nu avea permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de vehicul sau permisul i-a fost retras, anulat, reţinut în vederea anulării ori suspendării sau nu avea certificat de înmatriculare valabil (sau orice altă autorizaţie de circulaţie valabilă);
- Asiguratul/prepusul/salariatul Asiguratului, care conducea vehiculul şi a cauzat producerea evenimentului asigurat avea în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau era în stare de ebrietate, ori se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor produse sau substante stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, drogurilor; de asemenea, dacă Asiguratul/prepusul acestuia care conducea vehiculul şi a produs accidentul care a fost cauza evenimentului asigurat s-a sustras de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a părăsit locul accidentului atunci când acest fapt nu este permis de lege; 
-    daunele pentru care Asiguratul raspunde s-au produs în timpul comiterii de către Asigurat/prepuşii acestuia a unei infracţiuni contra securităţii statului sau a altor infracţiuni săvârşite cu intenţie, ori în timpul în care Asiguratul încerca să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; 
-    Asiguratul a produs cu intenţie daunele pentru care răspunde.

 

Avand in vedere faptul ca prin Contractul de asigurare standard societatile de asigurari nu asigura in general cazurile mai sus expuse cu titlu de exemplu, acestea ofera posibilitatea incheierii unui supliment de asigurare pentru urmatoarele riscuri: 
a) asigurarea riscului de transport vehicule; 
b) asigurarea riscului de furt; 
c) asigurarea riscului de producere a daunelor în timpul operaţiunilor de încărcare – descărcare; 
d) asigurarea containerelor pe timpul transportului;
e) asigurarea autotractorului; 
f) asigurarea mărfurilor perisabile transportate cu vehicule dotate cu instalaţii frigorifice; 
g) asigurarea transporturilor în cabotaj.

 

Asadar, este important de retinut ca pentru a beneficia de asigurare in situatiile acestea, trebuie sa solicitati si sa incheiati un Supliment la Contractul de asigurare, prin care sa se specifice clar ca sunt asigurare si unul sau mai multe riscuri din cele enumerate, daca acestea sunt de interes pentru dvs. bineinteles.

 

Cel mai adesea, transportatorii suplimenteaza asigurarea clasica cu Asigurarea riscului de furt. Aceasta acoperă daunele provocate mărfurilor transportate cu vehiculele rutiere nominalizate în contractul de asigurare, ca urmare a furtului prin efracție sau a tâlhăriei. Asadar, prin aceasta asigurare suplimentara se acoperă furtul de marfă din vehiculele rutiere, produs prin efracţie sau prin acte de tâlhărie care are loc între momentul primirii bunurilor pentru transport şi cel al eliberării acestora destinatarului, în locul şi la data menţionate în CMR sau în documentul de transport. De asemenea, se acoperă și si furtul bunurilor ca urmare a furtului vehiculului expres menţionat în polita in principiu, în care se aflau bunurile pe timpul transportului, în intervalul de timp cuprins între momentul primirii bunurilor pentru transport şi cel al eliberării bunurilor destinatarului, în locul şi la data menţionate în scrisoarea de transport.

 

In cazul acestui risc asigurat – furtul, trebuie sa stiti ca in cazul în care furtul prin efracţie sau prin acte de tâlhărie se comite în timpul staţionării vehiculului rutier, în absenţa conducătorului auto, Asigurătorul va plăti despăgubirea numai atunci când au fost luate toate măsurile de prevenire a furtului din vehiculul rutier pentru care este încheiată asigurarea. 

 

In plus, societatea de asigurari stabileste de obicei numeroase exluderi de la acordarea despagubirilor in cazul furtului. Astfel, deobicei NU se acordă despăgubiri: a) dacă organele de drept nu confirmă furtul prin efracţie sau tâlhăria; b) dacă Asiguratul sau prepuşii Asiguratului au facilitat sau au luat parte la comiterea furtului; d) dacă cererea de despăgubire este frauduloasă ori are la bază declaraţii false; e) dacă a fost declanşată o anchetă penală cu privire la însăși fapta de furt, până la finalizarea acesteia; f) dacă dispariţia mărfii transportate nu poate fi explicată; g) autovehiculelor transportate ca marfă; h) dacă furtul a fost produs în mers, cu excepţia cazurilor de tâlhărie; i) orice tip de furt al bunurilor transportate cu vehicule descoperite; j) furtul produs ca urmare a folosirii de chei originale sau chei potrivite; g) furtul comis asupra containerului.

 

Pentru a va asigura ca veti beneficia de despagubire, trebuie sa va respectati intocmai obligatiile legale si contractuale in calitate de transportator si asigurat, atat pe durata deplasării vehiculului în care se află bunurile transportate, cat si pe durata staţionării vehiculului în care se află bunurile transportate: sa depuneti toate diligentele astfel incat staționarea sa fie cat mai scurtă, iar vehiculul sa fie supravegheat permanent de un angajat al Asiguratului/ conducatorul auto, si de asemenea sa nu se lase in vehicul documentele de transport, documentele vehiculului, permisul de conducere.

 

Contractele de asigurari prevad de obicei obligatii specifice pentru staţionarea cu o durată mai mare de 2 ore (conform diagramei tahograf), respectiv pentru staţionarea cu o durată mai mica de 2 ore. Acestea trebuie analizate cu atentie si respectate intocmai. 

 

Totodata, este esential ca in cazul producerii sau apariţiei oricărui eveniment asigurat care poate da naştere la o despăgubire, asiguratul sa respecte solicitarile asiguratorului din contract care de cele mai multe ori prevad ca acesta: a) să înştiinţeze de îndată poliţia, organele de cercetare, sau alte organe sau instituții abilitate prin lege; b) să păstreze urmele infracțiunii - efracţiei sau tâlhăriei - neatinse până la cercetarea faptelor de către organele abilitate prin lege; c) să ia toate măsurile pentru păstrarea şi paza bunurilor rămase şi pentru limitarea daunelor (inclusiv pentru recuperarea acestora); d) să prezinte Asiguratorului diagramele tahograf, etc. 

 

Exemplu 1: In practica, intrucat asiguratorul nu a platit despagubirea si cazul a ajuns in fata instantei de judecata, judecatorul a concluzionat ca nu trebuie acordate despagubiri pentru un furt intr-un caz in care asiguratul și soferul acestuia au fost in culpa și ca atare răspund pentru pierderea mărfii pentru că nu au luat măsurile de securitate necesare pentru supravegherea mărfii în condițiile în care singurul șofer care transporta marfa a părăsit mijlocul de transport și incinta parcării insuficient împrejmuite, iar marfa a rămas nesupravegheată.

 

Exemplu 2: Intr-o alta speta, s-a retinut ca asiguratorul nu trebuie sa plateasca despagubiri pentru furtul savarsit in timp ce vehiculul stationa pe marginea unui drum European si nu intr-o parcare, in fata unui magazin, vehiculul neaflandu-se in permanenta supraveghere a unui angajat al asiguratului.


LIMITELE RĂSPUNDERII INTERMEDIARULUI DE TRANSPORTURI RUTIERE (CASELOR DE EXPEDITIE)

 

Raspunderea casei de expeditie prezinta asemanari cu asigurarea transportatorilor, insa si particularitati, avand in vedere ca drepturile si obligatiile acestora, explicate pe larg in numeroase articole de specialitate publicate inclusiv pe aceasta pagina. 

 

Societatile cu obiect de activitate - organizare activitati de transport, adica Casele de expeditie, pot sa-si asigure raspunderea prin incheierea unor contracte de asigurare specifice fata de cele clasice aferente raspunderii transportatorului – Conventia CMR. 

 

Va reamintim ca activitate de organizare transport poate să cuprindă: expedierea marfurilor; aranjarea sau organizarea operatiunilor de transport, rutier, maritim, aerian sau pe calea ferată; organizarea expedierilor de marfa individuale sau în grup (inclusiv ridicarea si livrarea marfurilor si gruparea expedierilor); procurarea si emiterea documentelor de transport si a documentelor de expeditie (scrisori de trasura); activitati ale agentilor vamali; - activitati de manipulare a marfurilor, de exemplu ambalarea temporara în lazi pentru unicul scop al protejarii marfurilor în timpul tranzitului, despachetarea din lazi, extragerea de esantioane, cântarirea marfurilor. Pentru mai multe detalii privind contractul de transport (transportator) /contractul de expeditie (casa de expeditie) va invitam sa consultati articolul https://www.bursatransport.com/info/article/contract-de-transport-sau-contract-de-expeditie.html

 

Asadar, Casele de expeditie se pot asigura pentru acoperirea daunelor cauzate din culpă clienţilor lor, în timpul perioadei de asigurare, pentru care acestea răspunde civil, conform legii, în calitate de intermediar de operaţiuni de transport rutier. In general se acoperă inclusiv daunele cauzate prin fapta transportatorului şi pentru care casa de expeditie răspunde civil faţă de client, conform legii, în calitate de intermediar al respectivului transport rutier. 

 

Mai concret, asigurarea specifica intermediarilor – caselor de expeditie, este valabila pentru: (i) daune materiale suferite de bunurile ce fac obiectul transportului intermediat, daune materiale produse între momentul luării în primire a bunurilor în vederea transportului şi momentul predării lor destinatarului; (ii) daune cauzate de întârzierea în livrare a bunurilor ce fac obiectul transportului intermediat, daune pentru care in general despăgubirea acordată nu poate depăşi în nicio situaţie costul transportului; (iii) daune cauzate prin încheierea unui contract de transport care, din culpa exclusivă a casei de expeditiei, nu este în conformitate cu comanda de transport primită de la beneficiarul transportului. Acestea sunt prezentate cu titlu general, pentru specificitatea lor trebuie analizat in detaliu Contractul de asigurare practicat de fiecare asigurator in parte. 

 

Ca in cazul asigurarilor raspunderii transportatorilor pe Conventia CMR, si in situatia asigurarilor specifice pentru Casele de expeditie societatile de asigurari instituie numeroase excluderi de la acordarea despagubirilor. Exluderile generale sunt identice sau similare cu excluderile in cazul politelor CMR, iar unele sunt speficice obiectului de activitate de organizare activitati transport. Acestea trebuie deopotriva analizate cu atentie, astfel incat cei care organizeaza activitati de transport sa fie constienti de situatiile in care vor beneficia sau nu de despagubire din partea asiguratorului. 

 

Astfel, printre cele mai intalnite cazuri in care nu se acorda despagubiri, puteti intalni in contractele de asigurari:
-    daune produse în legătură cu alte activităţi în afara intermedierii de transporturi rutiere;
-    intervenţia neautorizată asupra mărfurilor; 
-    prejudicii cauzate de neîndeplinirea de către clientul casei de expeditie a obligaţiilor ce-i revin acestuia conform contractului de intermediere, de transport sau legii; 
-    deprecierea, perisabilitatea sau uzura normală a bunurilor (mărfurilor); 
-    prejudicii referitoare la alte bunuri(mărfuri) decât cele ce fac obiectul operaţiunilor convenite;
-    prejudicii cauzate cu ocazia intermedierii transportului de obiecte de artă, bani, titluri de valoare, armament, materiale radioactive, explozive, toxice sau alte materiale periculoase;
-    prejudicii datorate depozitării bunurilor (mărfurilor) în aer liber sau incinte necorespunzătoare;
-   orice fel de daune suferite de transportatorul rutier cu care Asiguratul a încheiat un contract de transport rutier;
-   daune pentru care transportatorul este exonerat de răspundere conform legii sau Convenţiei referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (CMR); 
-    prejudicii provenite din divulgarea de către Asigurat a unor date sau informaţii la care a avut acces cu ocazia încheierii sau derulării contractului de intermediere de transporturi rutiere.

 

Si in cazul contractelor de asigurare pentru casele de expeditie (intermediari/organizatori ai activitatii de transport), riscurile standard asigurate pot fi suplimentate, prin incheierea unei polite suplimentare, astfel incat asigurarea sa acopere si cazul furtului si altele. 

 

In general, asigurarea standard NU acopera: a) organizarea transporturilor de mărfuri în containere sau lăzi mobile, decât cu condiția ca acestea să fie închise cu cheia sau lacăte; b) organizarea transporturilor de vehicule rulante, decât cu condiția ca șoferul să fi fost în posesia tuturor cheilor vehiculelor în momentul furtului și ca la descărcare să fi fost folosit un sistem antifurt care să permită imobilizarea primului vehicul în ordinea descărcării; c) organizarea transporturilor cu remorci sau semiremorci detașabile, decât cu condiția ca dispozitivele antifurt să fi fost fixate pe pivoții de atelare.

 

In ceea ce priveste stationarea, ca si in cazul politelor de asigurare CMR, trebuie respectate anumite reguli pentru a se beneficia de despagubire, cum ar fi:
- Staționarea de scurtă durată: - regulile generale și specifice de prevenire a furtului; - folosirea unui dispozitiv de protecție a mijlocului de transport; - mijlocul de transport staționat într-un loc complet împrejmuit. 
- Staționarea de lungă durată: - regulile generale și specifice de prevenire a furtului; - mijlocul de transport staționat într-un loc complet împrejmuit sau în caz contrar, conducătorul autovehiculului  prezent la bord; - mijlocul de transport păzit; - folosirea unui dispozitiv de protecție a mijlocului de protecție complementar.

 

Esentiale sunt in contractele de asigurari specifice Caselor de expeditie clauzele privind subcontractarea activității asigurate. Astfel, in general, pentru a beneficia de despagubire este important sa fie preluate în asigurare și activitățile de intermediere/organizare a operațiunilor de transport efectuate cu subcontractori. Evident, transportatorul subcontractat sa fie autorizat să exercite activitatea de transport public de mărfuri sau aceea de a închiria mijloace de transport industriale conform reglementărilor în vigoare; transportatorul subcontractat trebuie sa subscrie un contract de asigurare CMR valabil în momentul transportului, care îi acoperă răspunderea față de marfă inclusiv riscul de furt. De obicei, se impune ca inainte de desfășurarea transportului, Asiguratul sa dea transportatorului subcontractat instrucțiuni scrise privitoare la punerea în practică și executarea regulilor de prevenire a furtului, etc. 

 

Atentie! Orice nerespectare a prevederilor contractuale si obligatiilor legale de catre transportatori sau case de expeditii poate constitui motiv de refuz pentru acordare despagubire de catre societatea de asigurari. 

***

Toate aspectele prezentate in cuprinsul prezentului articol reprezinta o analiza generala si neexhaustiva a normelor de drept si a regulilor contractuale generale intalnite in contractele de asigurare ale transportatorilor/caselor de expeditie. Pentru deslusirea fiecarui caz in parte, se impune o analiza specifica si completa a normelor legale si contractuale incidente, pentru care va sfatuim sa va adresati unor specialisti in domeniu. 

 

 

CIUCA MARIUS FLORIN- avocat BursaTransport/123Cargo

Limitele raspunderii in Politele de asigurare CMR si a Caselor de expeditie
Formular asistenta